(sursa foto)
Oricine trece pe aici a ascultat Scufiţa Roşie, spusă de părinţi sau de doamna de la grădiniţă. Ce nu ştie multă lume (nici eu nu ştiam până acum câteva minute, mărturisesc) este că basmul există în zeci de versiuni, pe toată planeta. Dr. Jamie Tehrani, antropolog cultural, le-a studiat şi le-a descifrat.
Ne-am obişnuit să credem că Scufiţa Roşie a fost adusă de Charles Perrault, în secolul XVII, sau de Fraţii Grimm, în secolul XIX. Dar ei nu au făcut decât să producă o versiune scrisă.
Spre marea mea uimire, am aflat că rădăcinile Scufiţei Roşii se află cale de vreo 2 600 de ani în urmă. O nouă demolare a unui mit: nu doar bătrâna Europa găzduieşte această poveste. Şi la chinezi există aventurile fetiţei, doar că locul lupului este luat de tigru. Iranienii povestesc despre un băieţel care mergea la bunica etc (din considerente culturale, ar fi straniu să întâlnim o fetiţă care hoinăreşte singură). Continentul african are şi el o poveste asemănătoare cu ceea ce credeam că este unica Scufiţa Roşie.
Generaţii la rând au aflat povestea şi au dus-o mai departe. S-a mai modificat pe ici, pe colo, până să se găsească cineva să o fixeze în formă scrisă. Memoria mai joacă feste şi, în plus, fantezia omului îl împinge să mai pună şi de la el. Aşa că Scufiţa Roşie există în vreo 70 de versiuni, pe tot globul!
Şi acum, atenţie maximă: strămoşul comun ar putea fi asemănător cu cel al altei poveşti, cunoscută în lumea anglofonă drept The Wolf and the Kids – lupul care se dă drept capră ca să intre în casă, la iezi.
Păi The Wolf and the Kids apare la Fraţii Grimm (mama-capră îi lasă pe cei şapte iezi acasă, lupul cântă la uşă, ca să îi păcălească). Pentru cunoscătorii de germană: Der Wolf und die sieben jungen Geißlein.
Apare şi la ucraineni, unde capra cântă (aici în versiune internaţională):
"My kiddies own, my children dear,
Open the door, for your mother is here.
Open the door, and you'll each have a treat,
For I bring you milk which is rich and sweet."
Un fel de: „Trei iezi cucuieţi/ Uşa mamei descuieţi!”
Deci Capra cu trei iezi, culeasă de Ion Creangă, are fraţi şi surori prin Europa... Şi ar putea fi verisoară îndepărtată cu Scufiţa Roşie :)
Ufff...nici Scufiţa Roşie nu mai e ce-a fost :)
10 comentarii:
Foarte interesant. Chiar nu stiam de variantele mai vechi.
Pentru ca este un post extrem de interesant, linkul tau va aparea in editia de maine a ziarului Cancan, atat pe print cat si pe site, la rubrica Top 3 bloguri.
O zi buna!
@Ionela: nici eu nu stiam; si ma bucur ca am descoperit articolul care arata toate acestea.
@simona ionescu: multumesc pentru mentionare.
tare. deci un Lup e la originea acestor povesti. si daca inteleg bine e din asia deci mai mult ca sigur un lup de stepa [steppenwolf] pt ca in asia e numa stepa, asta stie orisicine.
@strelnikov: deci Hesse e in spatele intregului studiu, clar :)
asta daca nu cumva vreun Lup e si'n spatele lui.
io cred totusi ca problema e la bunica
:))
@strelnikov: si in spatele lupului cine o fi? aici e misterul.
@trexel: da, bunica e capul rautatilor :) Daca nu era ea, Scufita Rosie statea linistita acasa. Si noi nu aveam poveste.
mult interesant. e dificil sa asociezi circularitatea acestor viu-graite basme din civilizatia multor popoare. multumim to-morrow
@morpheus: bine ai venit pe aici. nu stiu cat de dificil este sa intri in circularitatea basmelor dar cu siguranta este interesant. Si eu, care credeam ca e o singura Capra cu trei iezi... dar nici micii, nici ardeiul umplut, nici sarmalele nu sunt doar romanesti :)
Trimiteți un comentariu