miercuri, 17 decembrie 2008

Voiaj în timp


(sursă foto)

Filmul Highlander.
“You must leave her, brother” i-a spus Ramirez (interpretat de Sean Connery) lui Connor MacLeod (Christopher Lambert). Amândoi purtau blestemul plimbatului prin secole. Ramirez, care dăduse piept cu mai multe trăiri, încerca să îl ferească pe Connor de durerea clipei când cei dragi, atinşi firesc de scurgerea timpului, vor îmbătrâni şi se vor stinge, rând pe rând. El avea să treacă prin vreme cu o tinereţe veşnică. Connor nu l-a ascultat şi a trăit prima durere intensă.

Versuri scrise de Brian May (din Queen), special pentru Highlander şi cântate aici de Freddie Mercury; sunt şi scene din filmul iniţial, din 1986, înainte să apară celelalte părţi ori serialul.

There's no time for us
There's no place for us
What is this thing that builds our dreams yet slips away from us?
Who wants to live forever?




Mai spune Brian May prin vocea lui Freddie:

But touch my tears with your lips
Touch my world with your fingertips
And we can have forever
And we can love forever
Forever is our today


Mă gândesc că pentru noi, oamenii de rând, valabilă este doar situaţia inversă – adică today is our forever. Fiindcă mereu trăim ziua prezentă, nu trecutul şi nici viitorul. Doar în gând poţi face incursiuni în trecut ori îţi croieşti planuri menite să apropie un viitor. În rest… ancora se află în today. Şi este minunat astfel.

Grozav îmi place netul !!! Am găsit secretul călătoriei în timp pentru oricine, merită să postez aici cuvintele:

We all have our time machines. Some take us back, they're called memories. Some take us forward, they're called dreams.”

Nu a spus-o un filosof şi nici un scriitor, ci un actor: Jeremy Irons (da, da, recunosc, e unul din actorii mei favoriţi).

Frumuseţea prezentului e conţinută şi într-o prelungire a sa care ne este promisă : ziua de mâine. Romancierul englez Arnold Bennett a sintetizat foarte bine darul dat de ideea de acum:

You wake up in the morning, and lo! your purse is magically filled with twenty-four hours of the magic tissue of the universe of your life. (…)You can only waste the passing movements. You cannot waste tomorrow. It is kept for you.

Aşa că să ne bucurăm de ACUM. Care găzduieşte şi cadoul unor veselii viitoare. Îmi place să cred aceasta.

2 comentarii:

ina bixade spunea...

Si mie imi place Jeremy Irons! Iti sugerez filmul -Damage-, in cazul in care nu l-ai vazut deja...si de asemenea, mi-a placut de el in Lolita:)

to-morrow spunea...

@ina: Am vazut „Damage”, unde Irons este surprinzător de pasional pentru stilul său sobru şi cerebral cu care ne-a obişnuit. Şi „Lolita”, dar acolo (citind cartea înainte) ştiam într-un fel la ce să mă aştept. Dar ce spui de „Lion King”, unde îl poţi asculta cântând pe post de Scar? Ai aici http://www.youtube.com/watch?v=-X0dxn40r_c&feature=related
Pe post de desert, un cântec al Patriciei Kaas - a jucat cu Jeremy Irons în filmul „And Now Ladies and Gentlemen”, pe care nu l-am văzut. Poate tu vei fi mai norocoasă Uite aici, cu scene din film http://www.youtube.com/watch?v=hFyvzwIOamw&feature=related