luni, 30 noiembrie 2009

Irlanda în doză mică







Am văzut oameni care îşi iubesc locurile. Oameni încântaţi să te audă că îţi este bine la ei, ca răspuns la întrebarea care ţâşneşte în primele secunde: „Îţi place aici?”. Sunt bucuroşi să îţi dea sfaturi despre ce ar trebui să vadă ochii unui turist ori să te ajute dacă te încurci spre o destinaţie.
Răspunsul pe care l-am avut imediat a fost doar afirmativ, şi nu din complezenţă. Da, îmi place aici („aici” a devenit „acolo” la ora când scriu aceste rânduri).

Am găsit Irlanda ca pe un loc cu mult firesc, garnisit cu prietenie şi umor spontan. Nu te pierzi ca într-o mare impersonală. Politeţe prezentă dar nu ţeapănă. Nu îţi trebuie mult ca să sesizezi căldura şi vioiciunea oamenilor. Tonici, fără să se încurce în meditaţii inutile ori în vreo amărăciune istorică.

Am văzut doamne în vârstă care îşi luau micul dejun în cafenea, la taclale. Am văzut domni cu ani mulţi în spate, care se adună într-o cârciumă să stea de vorbă ca într-o mare familie. Nu am întâlnit oameni morocănoşi şi nu am auzit văicăreli pricinuite de omniprezenta criză economică. Ei râd de câte ori au prilejul sau măcar zâmbesc. Şi merg înainte, fără a se împiedica de trecut.

Irlanda în doză mică, precum spuneam în titlu. Câteva zile care m-au făcut să vreau să mai vin şi să mă pierd în vreo aşezare mică - o ţară o simţi mult mai bine în afara capitalei ei. Să stau în câte o cafenea citind ziarul local şi privind pe geam trecătorii, apoi să tropăi prin orăşelul/sătucul respectiv, în adunare de „boabe de sticlă” – imagini bune de pus într-o cutiuţă căreia îi ridici capacul peste ani. Să îmi clătesc ochii cu acel verde care e la el acasă şi să iau cu mine un pic din veselia oamenilor.

E posibil să îţi placă mult o ţară, înainte să o vezi, numai din citit şi din privit poze? În cazul meu, da. Acum, după Dublin şi ceva împrejurimi, pot spune că vreau să revin, la fel de mult cum am vrut să pun piciorul prin locurile acelea. Mi s-a spus că sudul Irlandei este încântător. Şi îi cred pe cuvânt :).

Un pic de irish în variantă muzicală:


The Dubliners - I'm a Rover
Asculta mai multe audio Muzica




ENYA
Asculta mai multe audio Muzica

23 de comentarii:

coryamor spunea...

aaaaaaaaaa ce ma bucur ca ai ajuns acolo! nu-i asa ca e frumos si placut? ca oamenii sunt incantatori si ospitalieri?
salutari din birmingham! :)

to-morrow spunea...

@coryamor: ha! am schimbat un pic coordonatele geografice; din cate vad la tine pe blog, e bine si in birmingham!

coryamor spunea...

hehe, e bine acolo unde gasim ceva bun sau pe cineva bun! :)

ina bixade spunea...

eu cind spun irlanda, ma gindesc la mult verde, multa natura si prospetime...

to-morrow spunea...

@coryamor: ai sintetizat perfect; starea de bine ti-o ofera locurile frumoase si/sau oamenii placuti - e atat de simplu incat nu iti vine sa crezi :)

@ina bixade: iti recomand sa treci macar o saptamana prin irlanda, cred ca ti-ar placea - cork, donegal, wicklow...

Viorica spunea...

Mi-a luat coriamor vorba de pe taste :))
Mabucur mult ca ai ajuns in Irlanda.
Si ma mai bucur ca ai reusit sa spui in cateva randuri mai mult despre spiritul irlandez decat am incercat eu intr-un intreg Jurnal de calatorie :))
Itit urez sa te intorci cat mai repede acolo unde ti-e drag.

to-morrow spunea...

@Viorica: multam pentru cuvinte - in special m-a "atins" urarea ta finala :)
Am citit cu mare elan Jurnalul tau de calatorie; sa stii ca si tu mi-ai sporit interesul pentru Irlanda, prin ce ai scris!

Danangib spunea...

Frumos scris, sper sa ajungi curand inapoi in Irlanda, sa ne mai povestesti...

to-morrow spunea...

@Danangib: multumiri, multumiri... Daca voi primi un snop de urari de acest fel, calatoria se va intampla din nou, cine stie :) ?

Bursucu timid spunea...

...a lot of blarney!

hihihi...

to-morrow spunea...

@Bursucu timid: daca folosesti "blarney" in sens de vorbe mieroase/placute - atunci da, primesc; daca sensul ar fi de "cuvinte lingusitoare" - atunci nu, nu primesc :)

andutza spunea...

"E posibil să îţi placă mult o ţară, înainte să o vezi, numai din citit şi din privit poze?"-O, da, e posibil!
Foarte frumos ai descris, chiar ai reusit sa concentrezi frumusetea unei regiuni in atat de putine cuvinte! Si evident ca mi-ai facut "pofta"! :)

Bursucu timid spunea...

ei, eram malitios, sigur ca nu-i nici un strop de blarney in blog-entry-ul tau. (apropo, ai pupat piatra? :D ca prea bine cuvintezi!)

asa mi s-a parut si mie acolo. cumva, plutea o seninatate peste oameni.

inevitabil, m-am intrebat de ce noi nu...

to-morrow spunea...

@andutza: daca ti-am facut pofta, ce mai astepti? pune euro peste euro si, la anul ajungi acolo. sa iti spun un secret: nu e scump cu avionul, daca iti iei bilet din timp; iar cazare gasesti la pret bun.

@Bursucu timid: malitios, malitios, dar sa stim si noi... Da, e seninatate, e veselie fara stridenta; cam cum nu e la noi, de obicei :)

Viorica spunea...

Stii ca eu n-am avut curaj sa pup piatra, mi-a fost frica sa nu ma scape nenea :))
Da' la cat de malitios e bursucul cred ca ar fi fost in stare sa aplice metoda aia mai veche si sa te trimita sa pupi alta piatra :))

to-morrow spunea...

@Viorica: mi-ai dat o idee, data viitoare ma duc prin Cork, la castelul cu piatra fermecata. Eee, Bursucu nu e chiar malitios, e mai mult glumet. Sper :)

Viorica spunea...

Iti urez succes!

to-morrow spunea...

@Viorica: multam pentru gand!

Bursucu timid spunea...

intr-adevar, sudul e superb - si n-am vazut decit kenmare... drumul killarney-kenmare e o minunatie.

castelul cu piatra de care vorbeam (blarney stone) e bunratty, cred. linga shannon. merita o vizita lunga.

cred ca data viitoare m-as duce la leo's tavern, pub-ul parintilor mindretei de enya. intr-o seara de vineri. poate pica si dolores pe-acolo...

to-morrow spunea...

@Bursucu timid: un program minunat ti-ai facut! ai putea sa treci si pe langa castelul cumparat de enya, manderley castle (cica acolo locuieste), county dublin.
am notat varianta killarney-kenmare, multumesc; astept cu interes informatii despre ce ai vazut si ti-a placut.

Viorica spunea...

Blarney Castle e langa Cork, de pe Holy Hill, unde locuiau copiii mei am mers pe jos, To-morrow stie, ca mi-a citit jurnalul...
Am pus si poze.
Shannon e un cartier in Cork, aproape de centru.

Bursucu timid spunea...

oh! sorry, sorry! ce ghiveci e la mine-n memorie!

blarney stone e, evident, in blarney castle - la 5 minute de cork.

[ apreciez tactul cu care ai trecut peste greseala mea flagranta, to-morrow! ]

n-am vazut nimic care sa nu-mi placa (ok, e exceptie exista: tiganca tinara, cu puradel, care cersea la intrarea intr-un supermarket intr-un orasel din donegal). ruine, castele, fatade, strazi, vegetatie, faleze, culori, relief - totul e superb. din pacate, a ramas doar un amalgam de senzatii greu de structurat.

[ am pus pe flickr o colectie minuscula de imagini colorate. :) ]

nu stiu de ce, ne-am concentrat pe partea vestica. donegal (in special coasta: extremul nord, falezele din est), alte faleze din galway, clonmacnoise (cum altfel?...), si spre sud - din nou coasta. pe drum, castele, ruine, manastiri, orasele pitoresti, o insula... da. e clar. am uitat prea mult. irlanda trebuie vizitata din nou. :)

to-morrow spunea...

@Viorica: da,da, recomand strongly jurnalul tau, pentru impresii din Irlanda.

Bursucu timid: vazut si placut pozele; fermecatoare! si adevar mare zici: irlanda trebuie vizitata!