(foto:
coperta romanului „The Country Girls”)
„Să scrii e ca şi cum ai fi atlet: trebuie să citeşti ceva bun în fiecare zi, ca să te păstrezi în formă.”
Cuvintele îi aparţin scriitoarei irlandeze
Edna O’Brien, care citeşte zilnic câte un fragment din James Joyce.
Cea mai scurtă carte de vizită pentru doamna O’Brien: însuşi Philip Roth o consideră „the most gifted woman now writing fiction in English.”
Prima carte pe care a cumpărat-o (pe vremea aceea era farmacistă):
Introducing James Joyce, de TS Eliot (erau fragmente din proza lui Joyce cu o introducere de Eliot). Flacăra a izbucnit brusc. Consecinţa? Edna O’Brien avea să-şi urmeze drumul în literatură; o preocupare cel puţin bizară (acum aproape 50 de ani) pentru o tânără. Dar ei nu i-a păsat.
Joyce a devenit scriitorul-maestru iar
Portretul artistului la tinereţe – cartea care a influenţat-o enorm, alături de
Adio arme (Hemingway), poezia rusului Osip Mandelstam şi un alt suflet rusesc – Cehov. Peisajele irlandeze şi trările oamenilor sunt la loc de cinste în cărţile ei.
Primul roman,
The Country Girls (aşezat mai târziu într-o trilogie), l-a publicat în 1960 şi a stârnit controverse, ba chiar
a fost interzis la acea vreme. I-a luat trei săptămâni să scrie povestea celor două tinere, prietene din copilărie, care după ce cresc într-o Irlandă rurală, supuse valorilor tradiţionale, vor să cucerească lumea dar se şi lovesc cu capul de pragul de sus (cartea a stat la baza
filmului cu acelaşi nume). C'est la vie...
Edna O’Brien se simte cetăţean universal: a crescut în Irlanda, trăieşte la Londra şi este membru de onoare al American Academy of Arts and Letters.
Scriitoarea nu şi-a pierdut flacăra interioară nici acum, la 78 de ani, când se spune despre ea că arată cu trei decenii mai tânără. La recentul
Festival de literatură din Dublin cineva i-a amintit de o cronică defavorabilă iar ea a replicat imperturbabilă: “Nu trebuie să te doboare niciun atac”.
În cadrul acestui festival (6-8 martie) s-a anunţat
candidatura Dublinului pentru a deveni UNESCO City of Literature.
Eu sunt pentru.
Tradiţie există – toată lumea a auzit de James Joyce, Oscar Wilde, Jonathan Swift.
Irlanda a dat patru câştigători de Nobel pentru literatură: William Butler Yeats, George Bernard Shaw, Samuel Beckett şi Seamus Heaney.
Din secolul XX fac parte nume precum Iris Murdoch, William Trevor, Roddy Doyle, Anne Enright, Sebastian Barry.
Toţi aceştia sunt atleţi ai literaturii.
Aşa că... why not?
4 comentarii:
si eu sunt pentru...
@Annamari: tu un vot, eu un vot, e bine. Deci Dublinul are asigurate macar doua voturi :)
o coincidenta simpatica. chiar inainte sa citesc postul tau cu irlandeza mi-a parvenit un mic cadou de la o amica irlandeza: un pandantiv cu o cruce celtica, foarte frumos :) iar tu mi-ai completat "peisajul" pe ziua de azi :) iti multumesc!
@coryamor: excelent. Efectul benefic al Irlandei, bag seama :) Ma bucur ca am putut completa ceva frumos, prin acest articol.
Trimiteți un comentariu