Să spui despre
HannaHannaH (regia Annemarie van de Mond) că e doar o comedie romantică nu înseamnă mare lucru. Multe adevăruri pot fi rostite în glumă, de aceea etichetarea de mai sus ar însemna să îi pui doar o amprentă de film uşurel, la care te uiţi şi râzi. Totuşi, nu apare nimic sumbru în tot filmul (de aceea am şi ales, după ce am citit
sinopsisul, să îl văd – a rulat ieri la Muzeul Ţăranului Român). Momentele care ar putea fi apăsătoare sunt tratate într-o cheie ironică.
O familie numeroasă, de şapte copii (toţi maturi) se pregăteşte pentru aniversarea părinţilor – 40 de ani de căsnicie. Cea mică, Hannah, este o răzvrătită, greu de mulţumit, însă nu antipatică. Are dificultăţi în a păstra o relaţie. Întâmplător, un iubit „de-o noapte” nimereşte în zăpăceala familiei care se agită pentru aniversare. Fraţi, surori, fiecare cu „jumătatea” corespunzătoare, copilaşi care zbiară – nimic nu îl sperie pe iubitul Hannei, ba chiar îl amuză.
Unul din fraţi descoperă întâmplător un sms compromiţător al soţiei. Până în acel moment părea un dur. După criza de nervi inerentă, îi spune Hannei, dezarmat: „ O iubesc. E cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat vreodată. Asta ca să vezi ce ratat sunt”.
Părinţii celor şapte încearcă să înregistreze un mesaj video pentru copii. Stau acasă, pe canapeaua din sufragerie, şi chiar la început tatăl se ridică să meargă la toaletă. Mama îl aşteaptă răbdătoare. Camera înregistrează. Mai apoi vor să le transmită copiilor reţeta unei căsnicii reuşite. Declară amândoi că este important să ştii când să faci un compromis dar şi când să îţi păstrezi calmul.
- Tu ai fost vreodată îndrăgostită de altcineva, în aceşti 40 de ani? întreabă soţul
- Chiar vrei să ştii?
- Nu, răspunde el.
- Dar tu? întreabă soţia.
- Da, de profesoara aceea de desen, răspunde soţul.
În acel moment ea se ridică brusc de pe canapea şi merge la bucătărie. Se aude zgomot de vase manevrate.
- E tot geloasă, spune „capul familiei”, către camera. Îmi place.
Filmul merită văzut. Are mult firesc în el şi momente în care râzi sau măcar zâmbeşti.
Festivalul Filmului European se desfăşoară în Bucureşti, Braşov, Timişoara şi Iaşi.
3 comentarii:
si mie mi-a placut f mult filmul! :)
@jane: curat coincidenta!!! Adica ai fost si tu la MTR?! Ca sa vezi ce mica e lumea...
da :). am fost tare surprinsa cand am vazut despre ce ai scris azi si e tare de tot cand te trezesti si-ti dai seama cat de mica e lumea :P
Trimiteți un comentariu