luni, 18 august 2008

10 destinaţii literare (episodul 2)


Stratford-upon-Avon
(poza este luată de aici)

Un orăşel care atrage necontenit milioane de turişti curioşi să vadă urbea natală a marelui Will. Despre Shakespeare ar fi prea multe de spus, tomuri întregi s-au scris; cred că linkul acesta ar putea informa mult mai bine.

Experienţa mea în Stratford-upon-Avon a durat câteva ore (era vorba de o excursie cu autobuzul, pornind dintr-un ţinut învecinat). Încă de la primii paşi, parcă eram într-o carte poştală: casele arătau de parcă te-ai întors în timp iar cafenele şi pub-uri te îmbiau să zăboveşti un pic (ceea ce am şi făcut). Magazine de antichităţi, magazine de cadouri – tot ce trebuie ca să ia ochii şi minţile turiştilor dezlanţuiţi, printre care mă număram şi eu. Parcă toate limbile pământului se auzeau pe Henley Street.

Se spune că viaţa bardului englez e ca un drum: la un capăt, pe Henley Street, se află casa în care s-a născut, la 23 aprilie 1564, iar la celălalt – biserica unde e înmormântat, Church of the Holy Trinity.

În faţa casei lui Shakespeare, două fete cântau la vioară. Îmbrăcate în rochii lungi, negre, cu un aer elegant, păreau ca ieşite dintr-o sală de concerte. În faţa lor era aşezată o cutie în care trecătorii puneau monede. Totul se defăşura foarte decent, lumea se oprea din mers, le asculta, dacă cineva dorea să comenteze, o făcea în şoaptă. Când m-am apropiat, cântau Primăvara lui Vivaldi. Aerul era impregnat de energie şi de frumuseţe, scoase din două arcuşuri.

Mi-am amintit că autobuzul de întoarcere urma să sosească peste o jumătate de oră şi am pornit cu elan – obiectivul meu era celălalt capăt al „drumului lui Shakespeare”.
Trebuie să menţionez (pentru că veţi vedea ce va urma) că era luna lui august, deosebit de călduroasă în România, însă eu poposisem într-o ţară unde temperaturile treceau doar un pic de 20 de grade Celsius. Bagajele mele nu conţineau nicio jachetă (de atunci m-am învăţat minte) şi erau ore când dârdâiam discret. Şi dintr-o dată, în stânga se iveşte un magazin cu un cuvânt magic: Sales. Mi-am zis că intru doar pentru 5 minute, dar 5 minute se pot multiplica periculos când te afli într-un magazin şi ai zeci de produse dintre care să alegi. Nu vă gândiţi la morbul shoppingului (de data asta) ci la o necesitate vestimentară.

Am cumpărat un pardesiu subţire şi încântător, de un albastru minunat, şi o pereche de pantaloni negri. Exact ce îmi trebuia pentru orele mai răcoroase care se iveau când nici nu te aşteptai. Am ieşit victorioasă cu punga după mine dar...în cinci minute trebuia să fiu la autobuz. Şi iată cum un magazin (nu mai reţin cum se numea) îţi opreşte drumul către Church of the Holy Trinity. Mda... păreri de rău, un gust al neîmplinirii şi o promisiune pe care mi-am făcut-o pe loc: trebuie să mai ajung o dată în Stratford-upon-Avon, şi voi lua la rând fiecare clădire, pietricică, parc, copac. Voi face drumul integral. Până acum nu am ajuns acolo. Dar asta nu mă împiedică să sper.

În continuare, Sonetul 116 al lui Shakespeare

"Let me not to the marriage of true minds
Admit impediments. Love is not love
Which alters when it alteration finds,
Or bends with the remover to remove:
O no! it is an ever-fixed mark
That looks on tempests and is never shaken;
It is the star to every wandering bark,
Whose worth's unknown, although his height be taken.
Love's not Time's fool, though rosy lips and cheeks
Within his bending sickle's compass come:
Love alters not with his brief hours and weeks,
But bears it out even to the edge of doom.
If this be error and upon me proved,
I never writ, nor no man ever loved."


Şi în limba română:

"Unirea sufletelor mari nu are
Hotar, iubirea nu-i iubire dacă
Se schimbă cînd întâmpină schimbare
Sau când se pleacă celui care pleacă.

O, nu ! Iubirea-i far aprins oricând,
Furtunile şi bezna să le-nfrunte ;
Stea navelor ce rătăcesc, purtând
Comori ce nu se ştiu sub-nalta punte.

Ea nu-i nebunul timpului, chiar dacă
Obraji şi buze roşii-i cad sub coasă.
Prin vreme trece fără ca să treacă,
Oricât i-ar fi ursita de tăioasă.

De nu-i aşa şi totu-i născocire,
Nicicând n-am scris, nicicând n-a fost iubire!"


Traducere Neculai Chirică

Şi în altă traducere (încă nu am reuşit să aflu dacă e vorba de Tomozei sau de Frunzetti):

"Nu cred în piedici puse de noroc
Unirii sufletelor mari. Iubirea
Iubire nu-i când face silei loc,
Trădării răspunzând cu părăsirea.

Nu, ea e veşnic semn şi far străjer
Ce-ntâmpină furtuna si nu cade.
E steaua fiecărui corăbier,
Al cărei preţ nu-i măsurat în grade.

Iubirea nu-i paiaţa vremii, chiar
De intră sub compasul coasei sale.
N-o schimbă ani, şi n-o clintesc măcar
Tăişurile clipelor fatale.

De spun minciuni, şi pot fi dovedit.
N-am scris nimic, şi nimeni n-a iubit!"

12 comentarii:

Incze Klára spunea...

Fermecator textul tau, pentru mine chiar special pentru ca reda culorile unui 'tablou' pe care l-am vazut.

Cit despre ACEST sonet: uf! Unul din pietrele de hotar ale relatiei din care m-am nascut: mie imi rezoneaza cu limba dulce a sarpelui. Ca sa vezi ce mult conteaza istoria personala...

to-morrow spunea...

Multumesc pentru cuvintele acestea. Daca te numeri printre cei care au fost in oraselul acela, te consider o norocoasa; bineinteles ca si eu ma consider asa :)
In privinta sonetului, eu il vad:
1.ca pe o declaratie mareata, inflacarata, a relatiei dintre ea si el;
2. ca pe o cantare a iubirii in sine; adica dragostea va fi mereu pe pamant; nu a existat nicio epoca fara dragoste.
Evident, e o interpretare subiectiva :)

Amalia spunea...

Mă întâlnesc acum cu Shakespeare şi traducerea în română. O nouă iubire? Îmi place atât de mult engleza, am învăţat-o singură, de drag, acasă. Şi mă închin încă o dată blogului, pentru că pot avea acces la minţi şi inimi de nota 10.

to-morrow spunea...

Multumesc, Amallia. Cred ca engleza ta e perfecta, o pui in aplicare zilnic si cred ca ajungi sa gandesti in aceasta limba (spre deosebire de mine). Incerc sa strang in acest blog lucruri frumoase, care sa indemne la ganduri ori la discutii. Daca voi reusi, e o mare bucurie pentru mine.

Anonim spunea...

Frumoasa creionare.

La urma m-ai facut sa rad. Asadar tot shoppingul a fost de vina. :)

to-morrow spunea...

Malina, shoppingul de nevoie, nu cel de voie... Dar daca stau sa ma gandesc mai bine, tot shopping e. Sunt femeie si am defectele aferente :)

Anonim spunea...

multumesc celui care a postat traducerile acestui sonet, aceste cuvinte care insufletesc, vii, prezente, puternice, reale, aceasta poezie nemuritoare
a iubirii.

to-morrow spunea...

@Anonim: multam de vizita si de cuvinte! mai treci pe aici!

Anonim spunea...

cautand sonetele lui Shakespeare in engleza, precum si traduceri in lb. romana, am ajuns aici.
multumesc perntru postare, ma ajuta, tocmai lucrez la traduceri personale ale sonetelor!
intrati si voi pe www.europeea.ro, (site cu profil artistic, sectiunea atelier literar)
Ma vin, e frumos blogul :)

cassandra

to-morrow spunea...

@Anonim: multam de vizita, mai treci pe aici! O sa intru pe site-ul de care spui, sa vad ce si cum.
Succes la traducerea sonetelor, nu e usor deloc dar poate fi frumos :)

Anonim spunea...

Postez aici pentru prima oara varianta mea de traducere a sonetului 116, (evident, perfectibila!)

Nu-s piedici pentru sufletele-unite
cu-adevărat, iubirea nu-i iubire când
ispitei îi răspunde cu ispite,
trădării îi plăteşte tot trădând.
O, nu! Veghind mereu, iubirea far e
ce ia stihia-n piept, neclătinat;
e steaua călătorului pe mare,
comoara ce o tăinuie, bogat.
Ea nu-i circarul vremii, deşi guri
şi roşii-obraji pălesc când ceasul bate,
nu ceasuri, săptamâni îi sunt măsuri
şi nici sfârşitul veacurilor, toate!

Iar de mă-nşel şi asta mi-se-arată
n-am scris nicicând, nici s-a iubit vreodată!


Ai intrat pe europeea?

Cu drag, Casandra :)

to-morrow spunea...

Am intrat pe acel site insa greeeu se gaseste sectiunea "atelier literar" - este doar in textul care curge in partea de jos. Poate ii spui celui care se ocupa de site sa puna sectiunea aceasta pe prima pagina.
Ma bucur cand aflu ca exista oameni preocupati de literatura, mai ales ca poezia e cam neglijata in prezent.
Daca vrei o orientare in privinta unui alt sonet al lui Shakespeare, (sonetul LXVI), am gasit un text cu analiza unor variante de traducere
http://www.poezie.ro/index.php/essay/1739466/index.html